Incep din nou sa ma gandesc,sa ma gandesc la tot,sa ma fac ca uit cateva doar de dragul de a zambi.
Imi e dor de acele momente in care credeam in eternitate.In iubire ca o eternitate.Dar cred ca nu e posibil.
Pana acum tot a fost ca un vis frumos,dar asa trebuie sa se intample,nu?Sa cred ca pot avea tot ce imi doresc de la viata,sa ma simt minunat,sa visez cu ochii deschisi si sa nu fie cineva care sa ma trezeasca.Dar apoi rasare soarele si imi deschid ochii, trezindu-ma intr-o realitate dureroasa.
Imi e dor de noi.
Imi e dor sa cant la chitara.
Imi e dor de acele zile insorite care imi aduceau buna-dispozitie.
Si poate nu vei citi recent ce scriu eu aici, ce fel de sentimente imi etalez.Poate nu o sa intelegi.Dar stii ceva?Asa-i mai frumos, sa nu intelegi din prima, sa crezi ca ascund un mister.Vezi ce imi faci?Ma faci sa cred ca tot poate fi cum vreau eu.
Still miss you.
Si afara ninge necontenit de ore intregi.Imi place sa vad tot ca-i alb.Imi da curajul sa spun ce simt.
Sa stii ca te iubesc.
Ba nu, va iubesc pe toti.Toti cei care ati fost alaturi de mine cand am avut nevoie si nu doar atunci.
Ma regasesc in orice piesa mai nou.Orice vers imi aduce aminte de tine si de tot.Parca e o durere surda care ma seaca din ce in ce mai mult.
Ce face dorul asta din oameni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu